Valenys Accessibility Audit
WCAG 2.2, nivelurile A, AA și AAA, verificate cu analiză statică a HTML-ului, un browser Chromium real condus de Playwright și axe-core 4.8.
O evaluare manuală completă e scumpă și lentă. Fără nimic, decizia se ia pe ghicite. Auditul stă între cele două: zile în loc de luni și un document pe care îl puteți pune în fața unui consiliu sau a unui auditor.
Analiza statică a HTML-ului prinde ce lipsește din marcaj. Un browser Chromium real, condus de Playwright, prinde ce există abia după ce pagina s-a încărcat și scripturile au rulat — adică exact acolo unde trăiesc majoritatea interfețelor moderne. Iar axe-core 4.8, ținut local, nu adus de pe un CDN, acoperă setul de reguli față de care se raportează toată industria.
Scrise special pentru ce nu acoperă axe-core. Treizeci și cinci lucrează pe HTML-ul static; patruzeci și cinci au nevoie de browserul viu. Printre ele, o parcurgere completă a paginii cu tastatura, apăsând Tab până la capăt — singurul fel sigur de a găsi o capcană de focus, defectul care face pagina inutilizabilă pentru un om care navighează cu tastatura, în timp ce pentru toți ceilalți arată perfect normal.
Motorul ține un registru de 182 de verificări distincte și leagă fiecare verificare de criteriul, nivelul și principiul WCAG de care aparține. Voi alegeți nivelul-țintă; ce e peste el se raportează ca informație, nu ca eșec.
Din PageSpeed Insights și din Chrome User Experience Report, acolo unde există o cheie de acces — indicatori Core Web Vitals reali, la percentila 75, alături de scorul Lighthouse. Plus observații juridice, în funcție de cine operează site-ul: o firmă privată sau o instituție publică.
Ce primiți înapoi
Care element, pe care pagină, la ce raport măsurat — și, lângă eșecuri, cele două stări pe care un scaner gratuit nu le are: ce n-a putut fi rulat și ce are nevoie de judecata unui om.
Fiecare verificare întoarce una dintre: trecut, căzut, avertisment, necesită verificare umană, n-a putut rula, nu se aplică.
„N-a putut rula” nu devine niciodată, în tăcere, „trecut”. Sună a detaliu mic de implementare. E toată diferența dintre un raport care vă flatează și un raport care rezistă într-o discuție de conformitate — fiindcă o unealtă care își convertește discret propriile eșecuri în treceri va raporta un site curat care nu e curat.
Aceeași logică se aplică la „necesită verificare umană”. Criteriile care depind de înțeles și de context nu pot fi rezolvate de cod, iar raportul le marchează ca întrebări deschise, în loc să ghicească.
Raportul poartă un indice numeric, iar formula care l-a produs e publicată. Cântărește gravitatea, nivelul WCAG al criteriului și câte pagini sunt afectate. Îl puteți recalcula singuri.
Contează, fiindcă piața e plină de procente de conformitate pe care nu le poate explica nimeni. Un scor pe care nu-l puteți reface e un număr de marketing, iar un consiliu are dreptate să nu-l creadă.
Recomandările, observațiile juridice, datele de performanță și rezultatele neconcludente sunt scoase din indice. Contează numai eșecurile WCAG detectate, în interiorul nivelului-țintă.
Un raport PDF structurat, de treisprezece secțiuni, cu instanțe concrete pentru fiecare problemă — nu „există probleme de contrast”, ci care element, pe care pagină, la ce raport măsurat. Alături: o vedere pe fiecare pagină, încadrarea juridică pentru situația voastră și — de la a doua rulare încolo — o comparație cu auditul anterior: ce s-a rezolvat, ce e nou, ce persistă.
Nu înlocuiește o evaluare manuală făcută de un specialist în accesibilitate și nu constituie o evaluare formală de conformitate. Raportul o spune pe prima pagină, înaintea oricărui număr. Testarea automată detectează sigur o parte din criterii. Restul au nevoie de un om. Orice unealtă care pretinde altceva vă vinde un număr, nu un diagnostic.
Dacă încă lămuriți ce vă cere legea, citiți întâi pagina despre Actul european privind accesibilitatea.
Un scaner gratuit verifică o pagină, dintr-un singur unghi, și vă dă un ecran pe care nu-l puteți da nimănui. Aici se acoperă mai multe pagini și parcursuri, se combină trei metode, se marchează criteriile care cer judecată umană în loc să se ghicească și iese un document care rezistă într-o discuție de conformitate.
Cât să acopere parcursurile principale, nu fiecare adresă pe care o dețineți. Pagina de start, o categorie și o pagină de produs sau de serviciu, formularele, fluxul de finalizare sau de contact și zona de cont. Domeniul se stabilește înainte de a începe.
Scanările de parcurs, cu un browser real autentificat, pot acoperi fluxuri care cer autentificare. Se stabilește la delimitare, fiindcă are nevoie de credențiale și de un mediu controlat.
Raportează fiecare problemă cu instanțe concrete și cu criteriul căzut, adică exact ce-i trebuie unui programator ca să acționeze. Repararea în sine — și un plan eșalonat pe 30, 60 și 90 de zile — ține de platforma de accesibilitate, iar munca de cod o face echipa voastră sau o cotăm separat.
Da, și așa ar trebui. De la a doua rulare, raportul compară cu cel dinainte și arată ce s-a rezolvat, ce e nou și ce persistă.
Documentele de conformitate se generează în șapte limbi: engleză, română, germană, franceză, spaniolă, italiană și portugheză. Asta include declarația de accesibilitate și VPAT-ul / raportul de conformitate.
Față de WCAG 2.2, pe care se sprijină EN 301 549, standardul european armonizat. Raportul leagă fiecare constatare de un criteriu de succes WCAG — nivelul la care lucrează efectiv echipele de achiziții și auditorii.
